Democrația în vertij e un documentar despre contextul politic brazilian care a permis o lovitură de stat fără participarea armatei.
Partidul Muncitorilor, socialist cu origini marxiste de pe vremea dictaturii militare din ’64-’85, s-a înmuiat pe parcurs în socialism democratic dar tot nu reușea să ajungă la putere. Lula a înțeles că tranziția, fie ea și democratică, la o societate socialistă nu e ceva pe placul brazilienilor, așa că a ajuns la o social-democrație de facto, cu tot cu compromisuri cu dușmanii de clasă. Abia atunci a ajuns la putere.
Lula a reușit performanța de a introduce programe sociale care au ajutat concret săracii și de a îmbunătăți în același timp economia. După două mandate de câte 4 ani, între 2002 și 2010, a avut ideea teribilă de a susține o economistă de profesie pentru funcția de președinte.
Dilma Rousseff a futut economia. A redus taxele într-un context de criză economică globală și a fost nevoită să introducă politici de austeritate, când economia a început să stagneze, realul să se deprecieze, exporturile să scadă, șomajul să crească, ș.a.m.d.
A fost, n-a fost vina ei, barosanii abia așteptau să-i scadă popularitatea ca s-o debarce. N-au avut răbdare încă trei ani să i se termine al doilea mandat, așa că au folosit sistemul judiciar pentru a o demite și trusturile de media pentru a manipula prostimea.
Eroul loviturii de stat non-violente a fost Sérgio Moro – un judecător pregătit de americani să lupte împotriva corupției. Moro a hotărât că dinte pe dinte se scoate, așa ca a folosit legile populiste anti-corupție produse de Dilma ca să fută în mod sistematic Partidul Muncitorilor.
Ce nu apare în documentar e că judecătorul dădea ordine procurorilor. Le spunea pe cine să ancheteze, ce autorizații să-i ceară lui, ce infracțiuni să inventeze pentru a scăpa țărișoara de sălbaticii care nu vor să dea petrolul pe mâna americanilor.
Acțiunile judiciare au mers pe bandă rulantă, cu o viteză fără precedent, până a fost dată jos Dilma și prostimea a ales în locul ei un fel de Vadim mai violent și mai crud. Moro a devenit ministru de justiție în noul guvern. Persecuția corupților s-a oprit.
Aceleași ziare care au condus campanii pentru arestarea lui Lula și impeachment-ul Dilmei pe bază de acuzații false au descoperit brusc că era corupt și judecătorul americanilor. Dar totul e bine când se termină cu bine și Petrobras începe să privatizeze depozite de petrol și gaz.
Ştefan's rant 