Azi e ziua lui Ken Loach – regizor englez specializat în drame proletare și subproletare. Omul e sincer în propriile convingeri și a refuzat la un moment dat premiul unui festival din Torino, în 2012, în semn de solidaritate cu angajații plătiți prost ai muzeului cinematografului.
“I, Daniel Blake” e probabil cel mai actual film al lui. Făcut anul trecut, fotografiază situația miilor de oameni cu pensii de invaliditate care s-au văzut trimiși la muncă de regimul conservator. Scuza a fost (și încă este) reducerea cheltuielilor cu “lipitorile” care preferă să stea acasă bolnavi pe banii statului în loc să lucreze voioși în fabrici și uzine.
Funcționarii de la birourile forțelor de muncă, asistentele care fac evaluări medicale prin telefon și toți ceilalți trepăduși bugetari primesc normă la tăiatul de pensii și așa se ajunge ca oameni care nu reușesc să stea în picioare să fie declarați apți de muncă și lăsați fără bani de subzistență.
Filmul exagerează, probabil, unele aspecte dar situația descrisă e cât se poate de reală și până la genericul final veți ajunge să le plângeți de milă săracilor britanici, chit că o duc de o sută de ori mai bine ca săracii absurdistanezi. E și asta o realizare.
Sanchi.
https://en.wikipedia.org/wiki/Work_Capability_Assessment
Oameni care trăiesc din £100/lună și probabil nu joacă în reality shows ca ăia din filmulețul tău: https://www.theguardian.com/careers/2017/may/22/cruel-and-humiliating-why-fit-for-work-tests-are-failing-people-with-disabilities
Tot din articol:
Facem noi caterincă, da’ realitatea e pe mortăciuni.
Vaaaiii… da’ ce plin e de dizabilitiști în orice țară care dă ajutoare… să mor io dacă nu-s mai mulți schilozi unde “se dă” ajutor de prăpădenie…
Hai, Șten… mă lași? Nu vorbim aici de oameni cu un picior, nu?
Nu de romînul ăla care conduce tractor, mașină, muncește… cu un picior?
Ștefan, zic.
> Nu vorbim aici de oameni cu un picior, nu?
Or fi murit de plictiseală sau de ciudă, după ce le-au tăiat ajutoarele.
Sanchi.
Realitatea e că ajutorul social nu motivează pe nimeni să lucreze, ce dreaq’, e la mintea cocoșului.
“…I, Daniel Blake is a 2016 drama film directed by Ken Loach and written by Loach’s frequent collaborator Paul Laverty. It stars Dave Johns as Daniel Blake…” – deci, pasta-i ideea ta de “realitate” reală?
Ștefan… filmul e o propagandă de stors lacrimi – pe același plan cu “Balada Soldatului” și alte gunoie de stînga.
Eu ți-am dat documentar real – cu oameni reali, care asta fac – trăiesc din welfare. E plin internetul de ele.
Vorba aia, și bibisiul a făcut filme cu japițe d-astea… nu-mi spune că bbc e fascist de dreapta…
> Eu ți-am dat documentar real – cu oameni reali, care asta fac – trăiesc din welfare.
Ăla nu-i documentar. E “reality TV”, exact ca traficanții de arme din România care de fapt erau niște vânători plătiți să mintă.
> Realitatea e că ajutorul social nu motivează pe nimeni să lucreze
Realitatea e că nu există suficientă muncă plătită pentru toată lumea. Realitatea e că va fi din ce în ce mai puțină, în momentul în care eliminăm slujbele inutile de genul “sapă groapa, astupă groapa”.
Bå blegoo, eu nu inteleg ce zic gagiii åia pe iutub. Bagi niste undertekst?
Alt exemplu de fisting cu mâna invizibilă a pieței: http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/dwp-fit-to-work-assessments-cost-more-than-they-save-report-reveals-a6801636.html
Dar hai să uităm complet de welfare-ul corporatist și să căutăm “welfare queens” prin ghetouri…
later edit: când nici tabloidul de dreapta n-are ce să comenteze – http://www.dailymail.co.uk/news/article-2332038/Double-lung-heart-transplant-patient-died-days-benefits-stopped-declared-fit-work.html
@COLECTOR: Taci băh, lasă-mă să-l frec pă stimabilu’… că e liberal de stînga… comunist dă rit ioropean car’ vaz’ică.
Cu d-ăștia… îi tratezi ca pă samovaru’ din bancu cu locomotiva!
Ștefan:
Lincul cu femeia care a murit (Daily Mail) la 9 ZILE după ce i s-a zis că i se taie beneficiile. Ea fiind în spital. Ea fiind pe moarte oricum, de mulți ani.
Tu faci o legătură CLARĂ între decizia (inexplicabil de stupidă – dar birocratic atotputernică – precum știm cu toții) de a refuza beneficii și decesul rezultat.
Ceva mai nerușinat propagandistic nici Pravda nu producea, în vremile ei bune… post hoc, ergo propter hoc – să mor dacă nu!
Corelația implică cauzația, zici tu?
Eii… am eu una și mai bună:
Dacă n-ar exista welfare state – n-ar exista nici departamente de evaluare, este?
Și n-am avea horror stories ca asta, nu?
Nu Ștefan… vina nu e celor care fac decizii d-astea; vina începe cu cei care au instaurat cultura de welfare.
Atunci cînd ai program de welfare la nivel de țară, inevitabil vei avea și profitori nerușinați – căpușe, cum le zice în zoologie.
Să susții că nu… e necinstit, disonest, cum se zice pîn popor.
Odată ce ai produs căpușe pe sistem, inevitabil vei avea departamente de evaluare – care ÎN SINE! – sunt căpușe…
……………………….
Și mai lasă-mă cu “welfare-ul corporatist”, pliz.
Ce-i aia?
Corporații care nu fac nimic, nu produc nimic, nu folosesc la nimic, dar iau bani de la guvern?
Gen… care?
Hai… curaj găină, că te tai.