În episodul de azi le vom plânge de milă taților argentinieni care nu pot să-și vadă copiii după divorț și vom vedea un documentar interzis în Argentina: Ștergându-l pe tata.
Cadru legislativ
Bărbații sunt răi și mincinoși, femeile sunt bune și oneste. Pentru orice acuză de violență fizică sau psihologică în interiorul familiei, tatăl va fi dat afară din casă pe perioada anchetei indiferent dacă el e acuzat sau acuzator. În cursul anchetei bărbatul e vinovat până la proba contrarie și declarațiile mamei sunt dovezi necesare și suficiente. În caz de separare/divorț, copiii vor fi încredințați mamei care va decide dacă, cum și când să permită vizite cu celălalt părinte. Psihologii au decis că eliminarea din peisaj a unui părinte nu are nici o consecință negativă asupra dezvoltării copilului și au depus mărturie în față parlamentului în acest sens.
Tot în Argentina, un bărbat care omoară o femeie e pedepsit cu închisoare pe viață. O femeie care omoară un bărbat riscă între 8 și 25 de ani de închisoare.
Documentarul
Cei doi realizatori au vorbit cu tații afectați de situație și aici nu avem nici o surpriză. Partea fascinantă e că au reușit să intervieveze psihologi și ONG-iști care susțin teorii iraționale. Unii din ei s-au trezit vorbind în fața camerei despre manipularea procesului de justiție cu acuze false, inversarea prezumției de nevinovăție, etc.
Interviurile cu subiecți care au trecut prin experiența asta în copilărie sunt foarte valoroase. Cicatricile lăsate de manipularea maternă sunt încă vii, în parte pentru că victimele se simt vinovate pentru ceea ce erau manipulate să facă, în parte pentru că cea mai importantă persoană din viața lor i-a folosit pe post de arme.
Jorge Corsi
Corsi e un psiholog și profesor universitar care a pus bazele la sfârșitul anilor ’80 primelor cursuri despre violența în familie. În viziunea lui, bărbatul e întotdeauna agresor și femeia întotdeauna victimă. A devenit figura de referință pentru ceea ce a luat numele de “violența de gen” și a jucat un rol important în crearea legislației în domeniu.
Singura lui problemă e atitudinea neconvențională față de relațiile sexuale între adulți și copii. După o lungă perioadă în care și-a folosit tehnicile de persuasiune în calmarea copiilor folosiți pentru orgii și pornografie în cercul lui de pedofili, Jorge a fost în sfârșit prins și condamnat. La 3 ani de închisoare. După vreo 8 ani de când primele acuze au ajuns pe masa unui judecător. Dar asta nu trebuie să frâneze avântul feminismului de stat care demonizează tații și sanctifică mamele. Nu. Autorul trebuie separat de opera și ideologia sa. Sexul e gen. Violența e masculină. Copiii separați de un părinte nu suferă consecințe serioase.
Azi în Argentina, mâine în toată lumea
După o campanie mediatică de vreun an, în Italia s-a adoptat o legislație care tratează în mod diferit bărbații și femeile. Nu chiar la nivelul Argentinei, dar pe aproape. Structurile pentru combaterea violenței în familie refuzau inițial să asculte plângeri din partea bărbaților până când au fost forțate de presă să păstreze aparențele. Feminismul instituționalizat se manifestă prin “cote roz” – jumătate din posturi / locuri pe liste / consilii de administrație / ministere garantate sexului oprimat. Egalitatea de șanse a devenit reprezentare egală. Viitorul e luminos.
via | r/Documentaries
Păii, mi se pare corect.
Bărbații și femeile nu-s la fel, deci, trebuie tratați diferit.
Acuma… mai rămâne să aplicăm asta și la nivel de salarii, slujbe, etc.
Cît despre horhe ăla… arză-lar focu’.
Da’ de mamicuta buna, onesta si devreme acasa care vrea sa ne convinga ca kwashiorkoru’ mai e in tendintzi doar in taberele de informatica din Monrovia/Liberia (conferentiare, tu nu ti uita, ca nu-i academic safe) ce doamne iarta-ma sa mai spunem… http://time.com/3580809/kim-kardashian-butt-paper-magazine/
bai neuro-miuci, cu cine plm tot vorbesti cu “conferentiare”?
e unul singur care si-a pus titlul academic drept nume pe blogonia. “lectorean”. in fine, cu kappa. daca vb. cu el, vorbesti in plus si vant, ca asta nu da pe aici si nici nu il fute grija de stiinta.
cu mine? nu mai sunt asta, am alt job, alt titlu, de fapt vreo 3, depinzand de inst. pe care o intrebi. daca e vb. de mine, te rog frumos mai uita-te si in alta parte, i.e., mai lasa-ma in pace. deocamdata o spun politicos.
chiar, neuroanch, sint profesor universitar din februarie 2013.
BLEGU’ (gâfâind): “Deci… care-i treaba acili-șa? Scandal, gălăgie? Alea-alea?”
Entropia salveaza rouminia.