În 1974 doi oameni au dispărut în Islanda, la o distanță de 10 luni unul de altul. Nu se cunoșteau și cazurile lor nu aveau nici o legătură până când vajnica poliție islandeză, ajutată de un superpolițist german, a convins 6 tineri să recunoască că i-au omorât.
Corpurile victimelor nu au fost găsite și probele materiale erau puține și subțiri. Opinia publică insista asupra unui răspuns. Și l-a primit. După presiuni psihologice, medicație și tortură suspecții au fost convinși. Opinia publică s-a liniștit. Disparițiile au rămas nerezolvate.
via | HN
Advertisements
