perverse incentives

În ţările civilizate venitul unui profesionist este în relaţie directă cu performanţa lui, judecată după nişte criterii de bun simţ. De exemplu un medic care tratează de două ori mai mulţi pacienţi decât altul va primi cam de două ori mai mulţi bani. Pare un mecanism logic pentru a controla lăcomia indivizilor spre binele societăţii, nu? Eşti un chirurg englez specializat în cancer mamar şi vrei mai mulţi bani? Operează mai multe ţâţe! Ian Stuart Paterson chiar asta a făcut. În momentul în care numărul de paciente era mai mic decât nevoia lui de lire şi-a produs singur câteva sute de noi paciente falsificând rezultatele analizelor. Femei sănătoase au rămas fără gâlme imaginare şi cu frica unui cancer inexistent care s-ar putea să se întoarcă. Dr. Paterson a rămas cu banii.

Nişte italieni de la Policlinica din Modena aveau altă problemă – firmele farmaceutice aveau scule experimentale de experimentat, bani de făcut cadou şi articole favorabile de publicat. Canalele oficiale prin care se satisfac nevoile firmelor sunt prea lente, aşa că nişte cardiologi întreprinzători au organizat cu mâna lor o reţea de întâlnire a cererii cu oferta. Firmele făceau donaţii unor ONG-uri controlate de medici iar medicii făceau procedurile experimentale pe cobaii de pe secţie după care scriau articole de publicizare a produselor. Când s-au băgat pe fir invidioşii de carabinieri au confiscat un milion de euro, au anchetat 67 de persoane, au arestat 9 meşteri mari şi au blocat accesul a 12 firme în viitoare contracte cu statul.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s