Observ că HotNews îl promovează pe Daniel Dăianu şi profit de ocazie pentru a-l lăuda pe vajnicul economist absurdistanez. La frageda vârstă de 24 de ani, Daniel a început să-şi slujească ţărişoara în cadrul DIE – Direcţia de Informaţii Externe. Ramura de spionaj a Securităţii. Nu pentru dujmanii poporului din interior, ci pentru cei din exterior – dizidenţi, Europa Liberă, capitalişti sălbatici, imperialişti, etc.
Daniel a aparat patria şi nevoile şi neamul timp de vreo 3 ani după care s-a mutat la Institutul de Economie Socialistă de unde a susţinut regimul geniului carpaţilor pe plan economic. Degeaba stătea Secu cu biciul pe prostime dacă nu era mâncare, aşa că contribuţia patriotică a comunistului luminat a fost foarte importantă. Până când chiar nu mai era nimic de mâncat şi un alt grup de comunişti luminaţi a decis că e momentul să dea o lovitură de stat. C-aşa-i în tenis.
Acum să nu vă imaginaţi că vasta experienţă a lui Daniel a fost irosită. Nicidecum. După un scurt postdoc la Russian Research Center din Harvard, în ’92 omul nostru a devenit economist şef la BNR de unde a avut grijă de economia ţărişoarei până în ’97 când ţara l-a vrut ministru de finanţe. Când ţara nu l-a mai vrut, s-a apucat de predat la ASE, alte universităţi de renume mondial care totuşi nu-şi spun ‘academii’ şi SNSPA. În 2005 a avut o mică rătăcire capitalistă la BCR pe post de preşedinte al consiliului de supraveghere de unde a ieşit în 2007 când poporul l-a vrut parlamentar european pe listele PNL.
Secretul succesului? Patriotismul. Iubirea neţărmurită faţă de ţară şi instituţiile ei, indiferent de cine e la butoane şi ce face cu ele. O dată scos din ecuaţie elementul uman, dispare orice dilemă etică. Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu, Basescu – sunt trecători. Ţara rămâne şi slujirea ei e întotdeauna onorabilă pentru un patriot adevărat. Daniel Dăianu este un asemenea patriot şi el ştie că dorinţa ţării e ordin. Iar Befehl ist Befehl.
Secu stătea degeaba cu biciul pe prostime in timp ce nu era mâncare
este o figura de stil foarte puternica… adica reusita…. d.p.v. literar… . Cititorul isi imagineaza cu oroare niste oameni flamanzi care, saracii!, mai sunt si batuti suplimentar… Ce priveliste trista! :(
asa era. se manca bataie la propriu daca indrazneai sa marai in front. erau mai multe nivele: cele “permis” (de ex. ascultatul europei libere in casa – era sinistru sa ii asculti pe secretarii de partid si altii cum se dadeau mari ce au ascultat ei la europa libera) si cele nepermise. cele nepermise aveau drept consecinte vizite acasa, discutii in colectivul tovarasesc, plimbare pe gratis cu masina militiei etc. etc. etc.
cam asa e si in game of thrones: “the realm” and not the king.