praeprimis bono communi

Associated Press a obţinut o scrisoare din 1985 de la Ratzi, pe atunci şeful Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, către dioceza din Oakland, California, prin care refuza îndepărtarea unui preot pedofil invocând binele comun şi nevoia de perioade lungi de timp pentru a analiza asemenea cazuri. Scrisoarea e în latină aşa că AP a publicat traducerea în engleză făcută de un profesor universitar. După lungi săpături am găsit o fotocopie suficient de mare a originalului ca să fac o transcriere. Here it goes:

SACRA CONGREGATIO PRO DOCTRINA FIDEI
00193 Romae, die 6 novembris 1985

Excellentissime Domine,

Acceptis Tuis litteris diei 13 septembris h.a., circa causam dispensationis ab omnibus oneribus sacerdotalibus quae attinet ad Rev. Stephanum MILLER KIESLE, istius dioecesis, officii mei est Tecum communicare quae sequuntur.

Hoc Dicasterium, etsi gravis momenti aestimet argumenta adducta pro dispensatione in casu postulata, attamen necessarium censet considerare una cum oratoris etiam Ecclesiae Universalis bonum, et ideo parvi facere nequit detrimenta, quae dispensationis concessio in christifidelium communitate provocare potest, attenta iuvenili praesertim oratoris aetate.

Oportet proinde hanc Congregationem subjicere huiusoemodi casus accuratiori examini, quod longius temporis spatium necessario requiret.

Interim Excellentia Tua ne omittat oratorem paterna qua pollet cura sequi, eidem insuper apte patefaciendo rationem agendi huius Dicasterii, quod procedere solet habito prae oculis praeprimis bono communi.

Hanc occasionem nactus, impensos aestimationis meae sensus Tibi obtestor, permanens

Excellentiae Tuae Rev.mae
add.mus
Joseph Cardinal Ratzinger

Câteva observaţii:
– episcopul american a avut de aşteptat aproape 2 luni pentru un răspuns
– victima care a depus plângerea e numită “orator” şi menţionată de 3 ori: o dată când binele ei e echivalat cu binele Bisericii Universale, a doua oară când vârsta-i fragedă ar putea să zdruncine credinţa comunităţii şi apoi când episcopul e încurajat să dea dovadă de grijă paternă şi să-i arate primatul binelui comun
– termenul “christifidelium” nu a fost afectat de virajul puternic al catolicismului spre cultul Mariei
– exprimarea greoaie şi topica forţată sunt caracteristice latinii ecleziastice care nu mai e de mult lingua franca ci un fel de moft cu slabe valenţe criptografice şi loc de interpretare în inevitabila traducere
– cei de la AP sunt nişte porci pentru că nu au făcut public textul original, încercând astfel să obţină copyright pe singura traducere disponibilă şi deci exclusivitate
– pedofilul a continuat să “lucreze” cu copiii până când a fost condamnat la 6 ani de închisoare în 2004 (după ce şi-a recunoscut vinovăţia într-un caz din 1995). Probabil sistemul judiciar laic se jena de cel bisericesc sau or fi înţeles şi ei importanţa binelui comun…

UPDATE: restul corespondenţei e pe site-ul NYT (thanks, WE!) şi arată un tablou teribil. Roma a fost informată încă din ’81 dar Ratzi trăgea de timp. Clerul american “insista” cam o dată pe an, dar degeaba. După ei, soluţia “incidentelor” cu copiii pare să fie căsătoria (de aici cererea de a-l scuti pe pedofil de obligaţia castităţii). Poliţia îl arestase deja pe Kiesle în ’78 pentru molestarea a 6 băieţi cu vârste între 11 şi 13 ani şi deşi acesta a pledat vinovat a primit 3 ani cu suspendare.

7 thoughts on “praeprimis bono communi

  1. s-au facut de bazna. atat de bazna incat calugaritele americane de aici au facut pasul inainte si au intrat in conflict deschis cu Vaticanul.

    toata irlanda e plina de abuzuri. astea e povestea vietii lor: abuzuri acasa de la tati (mai ales)/mame alcoolici/e, abuzuri la scoala, abuzuri la biserica.

    sistemul laic american? s-au depus presiuni, cred, f. mari. nu stiu cazul in detaliu, dar de obicei, daca procurorul general este intr-o zona catolica, depinde mult de Biserica. orice procuror general viseaza sa ajunga guvernator, sau mai sus.

    din cat am citit despre caz, am vazut ca americanii au incercat sa il laicizeze – deci sa il predea politiei. Vaticanul practic nu a vrut. americanii, cum reiese din paper trail, si-au facut treaba. problema a fost la Vatican.

    a se tine minte: pe aici violatorii de copii, inclusiv cei care le tin hangul, nu sunt prea placuti.

  2. Stefan, termenul folosit in paper trailul de pe NYT este “laicization”.

    care inseamna asta cf Wiki.

    NewAdvent zice asa: Laicization, therefore, considered etymologically, simply means the reducing of persons or things having an ecclesiastical character to a lay condition.

    Deci il laicizau, el putea sa se insoare, sa faca ce vrea el, iar politia putea sa il umfle cand voia. Iar Vaticanul nu mai era obligat prin nimic sa il apere. Aici e miscarea, cred: un preot e aparat de Biserica daca intra in conflict cu laicii. Laicizarea absolva Biserica de orice raspundere.

    Deci americanii au jucat according to the book. Fair enough, zic eu. Vaticanul, in schimb, cred ca a avut teama ca asa creeaza un precedent. Periculos. Ia gandeste-te numai la Irlanda, cati ar tb. acolo laicizati. Pe buna dreptate. Si de asta Ratzi pisa cu “binele celor multi”. Cei multi nu sunt turma, ci ei, Biserica, ca set de popi, episcopi, ce-or mai fi acolo.

  3. Nu e deloc etic sau legal ca poliţia/justiţia să acorde un tratament special preoţilor şi deci americanii au o parte serioasă de vină, chiar dacă acum ne concentrăm cu toţii pe Vatican.

  4. Legal…pai politia l-a arestat, da? Dar cum am zis anterior, presiunile sunt mai ales la nivel de procurori si judecatori. E un mix ciudat, pentru ca politicul intervine. Procurorul e appointed – raspunde de primar. Daca primarul e in cahoots cu episcopul, te-ai ars.
    Aceeasi chestie se intampla in sud, sau pe unde sunt pentecostalii – point in case Palin.
    Biserica, de partea ei, intervine pt. un preot. Da’ nu la nivelul bocancelului care l-a arestat. Ci sus.

    Dar prin defrocking, Biserica nu mai este obligata sa il apere.

    Deci ai doua sisteme: unul laic/national/regional si unul “universal”. Astea 2 sisteme intra in conflict pe tema unor popi. Ce faci atunci?

    Evident ca nu e etic (legal este, pt. ca legalul implica angajarea de avocati etc.), dar politicul supersedes eticul.
    Evident ca americanii au parte serioasa de vina – sa nu incepem sa vorbim despre abuzurile neo-neo-calvinistilor sau ce naiba sunt.
    Dar tot ei au incercat sa clarifice cumva situatia, ceea ce Vaticanul nu a vrut. Deci, fata de Vatican, episcopii americani sunt sfinti.

  5. …si daca se ajunge la procur general, atunci ai de fapt autoritatile statului respectiv, care ori sunt alese direct, ori numite de guvernator.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s