com’è umano lei!

Joi 16 aprilie o navă turcă în trecere prin canalul Siciliei semnalează 2 bărci pline ochi cu africani. Mecanismul migraţiei e cunoscut: oameni disperaţi vând casă, vând maşină, strâng 4-5000 de euro şi merg în Libia. De acolo se îmbarcă pe tot felul de ambarcaţiuni de unică folosinţă (organizatorii îşi permit această mică pierdere) şi iau direcţia Lampedusei – o mică insulă italiană la vreo 135 Km de coasta Africii. Scopul e să intre în apele teritoriale italiene şi să fie salvaţi/arestaţi. Unii din e cer azil politic. Alţii pur şi simplu nu dau date de identificare făcând imposibilă expulzarea. Sunt deţinuţi pe o perioadă maximă de 2 luni într-un loc cu numele kafkian “centru de permanenţă provizorie” după care li se dă o hârtie pe care scrie că trebuie să părăsească teritoriul italian în termen de 5 zile şi sunt trimişi cu avionul în… peninsulă.

Mustafa Kafap, căpitanul navei comerciale Pinar, îşi dă seama că cele două bărci au probleme. Una din ele a început să ia apă iar marea e agitată. Nu ştia atunci, dar cei 145 de emigranţi îngrămădiţi acolo de cinci zile (probleme cu motorul) terminaseră puţinele provizii şi în ultimele două zile începuseră să bea apă de mare. A contactat prin radio Malta care e responsabilă de coordonarea acţiunilor de salvare în zona aia. Îniţial maltezii i-au spus să nu intervină. Au întrebat care e cea mai apropiată insulă. Era Lampedusa. Maltezii i-au contactat apoi pe italieni şi le-au cerut să continue opraţiunea de salvare. Italieni au zis că deşi bărcile se află aproape de teritoriul italian, sunt în zona de competenţă malteză. Maltezii au zis că da, e zona în care ei coordonează salvările şi decizia lor de coordonatori e să salveze amărâţii pe bucata de uscat cea mai apropiată. Italienii nu şi nu. Responsabilitate malteză, n-aveţi decât să-i luaţi la voi în Malta.

În timp ce salvatorii se certau, comandantul turc a văzut că situaţia se degradează şi a decis să-i salveze de capul lui pe disperaţi. A făcut manevra de întoarcere. Destul de lentă – se estimează că până atunci vedetele specializate ale pazei de coastă italiene ar fi putut să ajungă deja. Odată apropiaţi de bărci, turcii au coborăt frânghii (distanţa dintre punte şi mare era destul de mare şi vasul nu avea facilităţi pentru un asemenea scenariu). Africanii însufleţiţi de perspectiva salvării au început să se caţere. O ţânără de 18 ani, însărcinată, a scăpat frânghia din mână şi a căzut în apă. În toată îmbulzeala nu a fost observată imediat. După scurt timp bucătarul navei a văzut un corp plutind pe marea agitată. A fost coborâtă o barcă, marinarii au recuperat cadavrul femeii şi l-au adus pe punte.

Cei mai bolnavi dintre amărăşteni au fost duşi într-o cameră a echipajului însă majoritatea au rămas pe punte pentru că nu era loc în altă parte (cala fiind plină de grâu). Acolo s-au învelit cu ce au găsit şi au primit apă şi biscuiţi. Între timp italienii au trimis o fregată militară care să blocheze accesul spre Lampedusa, nu cumva să-i mai vină vreo idee turcului şi au continuat să se certe cu maltezii. Patru zile a durat ţigănia, timp în care situaţia de pe puntea navei se înrăutăţea. Apoi au venit jurnaliştii…

Trei italieni şi un neamţ au închiriat o barcă şi s-au dus să vadă şi să filmeze ce se întâmplă pe Pinar. Oficialii italienii au intrat în panică. După câteva ore au trimis 2 medici într-un elicopter pentru a evalua situaţia celor 3 femei gravide încă în viaţă. Între timp cadavrul a început să intre în putrefacţie şi a fost mutat pe o barcă acoperită şi ancorată cu o parâmă mai lungă la navă. Pescăruşii atraşi de miros au atacat imediat. Medicii au raportat că situaţia e nasoală. Cameramanul filma, ziariştii intervievau căpitanul supărat (nu doar că riscă să-şi piardă slujba din cauza întârzierii ci mai degrabă pentru că nu a putut să o salveze pe fată) iar prin birourile guvernului italian începeau să sune telefoanele.

Într-un târziu ministrul de interne Roberto Maroni împreună cu cel de externe Franco Frattini au anunţat că sunt dispuşi să facă un gest de mărinimie umanitară şi să preia africanii. Dar asta nu înseamnă că maltezii au dreptate. Cearta continuă în curtea UE.

2 thoughts on “com’è umano lei!

  1. mda. În final comandantul turc va intra la puşcărie, miniştrii italieni vor primi câte o medalie, iar maltezii vor declara doliu naţional.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s