Hristos a înviat!
… într-o duminică. Vinerea în care a murit pe cruce era prima sau a doua zi a Paştelui ebraic – fixat în a 15-a zi a lunii Nisan. Calendarul ebraic are 12 luni de 29-30 de zile care corespund ciclurilor lunare (aprox. 29,53 zile) la care se adaugă a 13-a lună la fiecare 2-3 ani pentru a-l sincroniza cu anul solar. O încercare de a împăca soarele şi luna, deci. Cu o eroare anuală de 6 minute, 25 de secunde şi o clipă.
Din structura asta vine aspectul variabil al oricărei date care se raportează la calendarul ebraic. Paştele creştin este un asemenea caz. Dacă l-am sărbători la 1-2 zile după Paştele iudaic am fi dependenţi de calcule astronomice pe care n-am avut şansa să le greşim noi cu abacul nostru aşa că nu e bine. În plus, Duminica are o semnificaţie specială pentru noi şi am vrea să sărbătorim Paştele în a şaptea zi a săptămânii chiar dacă înseamnă renunţarea la ciclicitatea anuală. Criteriile spirituale primează în faţa datei istorice.
Prin secolul III apar voci care susţin că nu e cool ca data Paştelui să pice înainte de echinocţiul de primăvară (lucru posibil urmând calendarul ebraic) aşa că se introduce o nouă regulă: musai de sau după echinocţiu. Avem deci următoarele condiţii: după Paştele ebraic, după luna plină (derivată din condiţia precedentă fără vreun motiv special) şi după (sau de) echinocţiu. Ei, abia acum începe distracţia. Echinocţiul ăsta când cade? Când e ziua egală cu noaptea, nu? O dată fixă în calendarul solar, n’est pas? Că doar nu stăm să măsurăm zilele şi nopţile în fiecare an.
Să între în scenă calendarul iulian! Anul are în medie 365,25 zile şi echinocţiul de primăvară e pe 21 martie. Problema e că ciclul anotimpurilor e de 365,24219 zile aşa că echinocţiul de primăvară iulian întărzie în momentul de faţă vreo 13 zile faţă de cel real.
Calendarul gregorian, propus în sec. XVI de un medic calabrez, şlefuit de un astronom neamţ şi promulgat de un papă bolognez a redus eroarea folosind un an mediu de 365,2425 zile. Bisericile răsăritene au rezistat cu eroism corecţiei până tărziu în sec XX când o parte din ele au modificat calendarul iulian ca să semene mai mult cu cel gregorian (cu care se suprapune până în 2800). Nucleul dur a râs în faţa evidenţelor şi a rămas prizonier al derivei calendaristice. Sunt cunoscuţi sub numele de “biserici ortodoxe de rit vechi”. Poanta e că deşi şi-au recunoscut greşeala, restul ortodocşilor persistă în a folosi calendarul iulian pentru a stabili data echinocţiului de primăvară. O posibilă explicaţie ar fi că se doreşte sărbătorirea evenimentului central al creştinismului în acelaşi timp cu încăpăţânaţii, dar ce facem cu toate celelalte sărbători? O altă explicaţie ar fi că întortocheate sunt căile politicii ecleziale şi greu inteligibile căile matematicii şi astronomiei.
Absurditatea credinţei oarbe în tabele calculate de morţi iluştri e evidentă în ciclul lunar ecleziastic care e şi el în derivă cu peste 3 zile pe mileniu pentru orientali. Occidentalii stau ceva mai bine cu diferenţe de 0-1 zile faţă de realitate. Luna plină din calendar nu e luna plină de pe cer deci, pentru că la un moment dat s-a vrut trecerea de la observaţie la calcul. Progresului ştiinţific de acum i se opune progresul ştiinţific din trecut deci. Oh, the irony…
Rezultatul e că cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii cade frecvent în zile diferite alungând orice dubiu asupra înţelepciunii clerului sau a interesului manifestat de credincioşi faţă de motivele din spatele unei asemenea decizii. Aşa a fost să fie, maică…
Ştefan's rant 
Da, eu, urmand pe cei de la Tripping the Rift, propun sa se inventeze o noua sarbatoare, numita Peacester, care sa inceapa numa’ cand ceasul atomic bate gongul.
Si mai bine, sa o tinem intr-o sarbatoare de pe 25 Decembre-data fixa!, pana pe 1 Mai-alta data fixa. Si in fiecare zi, la o secunda fixata de ceasul atomic, sa ne uram reciproc “sarbatori fericite”. Cool, ain’t it?
C’mon, man! Pastele nu are nimic de-a face cu niste calcule pe tablite si nici cu frica ortodocsilor de papistasi. Vrei ora exacta, te duci in Zuerich.
Vreau mai mult bun-simţ, mai puţin anti-semitism (“uite domne, jidanii nu ştie să socotească când le cade Paştele aşa că ne apucăm noi să refacem tot calculul”) şi cel mai important lucru – consens între creştini. Învierea e la baza religiei şi ar trebui să fie un prilej de comuniune.
??
se zice asa: Hristos a intrat in Ierusalim on Palms Sunday , dupa care a fost crucificat la o saptamana. asta e baza calculului. avand erori mari de calcul pentru ca aia nu aveau acces la ceasuri atomice, evident ca vei avea ceva grosolan cand se aduna. si Biserica este foarte lenta in schimbari, ii trebuie mult timp sa schimbe ceva.
si Passover-ul este variabil, daca nu ma insel.
Consens intre crestini nu a mai fost de mult. Inainte bine sa ia puterea, se bateau in ziceri si scrisorele. La putini ani dupa ce au castigat puterea definitiva, au inceput sa se martirizeze. Primul martir crestin a fost in Spania…
Invierea este la baza crestinismului si nu a religiei, dar asta nu i-a impiedicat pe unii sa devasteze Constantinopolul in 1250. Tu crezi ca a mai fost loc de impacare dupa ce s-a intamplat asta? Ortodocsii au preferat sa discute cu turcii sau arabii decat cu catolicii, oare de ce?
Martorii lui Iehova nu sarbatoresc Pastele, deci cu ei cum facem? Cu penticostalii, care in predicile lor spun ca Dumnezeu te vrea bogat pe lumea asta, ce facem?
Cu luteranii si toti cei care nu accepta nici macar studierea apocrifelor, deci sunt intr-un fel mai ingusti decat catolicii sau ortodocsii, ce facem?
consens nu ai in nicio religie majora, daca te uiti atent. ce facem acum, le interzicem, spunem ca sunt fara valoare?
sau incercam sa acceptam pe fiecare asa cum este si sa vedem daca este vreun sens (al Pastelui, in acest caz) care transcende the mundane bickering?
A fost crucificat Vineri, dar a inviat. Asta se sarbatoreste, deci da!, primeaza spiritualul, mai exact minunea. nu sarbatorim un eveniment istoric, Stefane, ci unul care e dincolo de timpul normal.
daca toata lumea sarbatoreste Craciunul pe 25 nu e bine, pentru ca oricum stim ca Iisus nu s-a nascut atunci si stim toti ca 25 e legat de fapt de Sol Invictus. deci nu e bine.
daca sunt diferente teologice in sarbatorirea Pastelui, iar nu e bine, pentru ca 1. oricum stim ca nu a inviat, asa ne zice codul lu da Vinci si 2. shame on us ca nu stim sa facem calcule.
cum o dai,tot nu e bine.
dar altii stiu cum ne e bine. “sarbatori fericite” de pe 25 decembrie pana in mai. prozac si viagra for everybody. on the house.
Şi totuşi toate metodele de calcul încearcă să se raporteze la data evenimentului istoric. Nu şi-a pus nimeni problema de a alege o dată arbitrară. Toţi vor să fie după Paştele iudaic pentru că Ioan spune că cina cea de taină a fost cu o zi înainte de Paşti iar ceilalţi evanghelişti susţin că a fost chiar cina de Paşti (ziua începea la apus). In momentul în care au insistat să fie într-o Duminică (noul Sabat pentru creştini) au mai renunţat la un dram de precizie.
Nu repet toată povestea din articol, important e că nu putem ignora lanţul de absurdităţi care face ca Iisus să pătimească şi să învie de câteva ori în fiecare an în numele diversităţii şi acceptării.
Nu am nimic de obiectat la data Crăciunului, nu văd legătura cu comercializarea sărbătorii şi aş ignora bucuros orice inadvertenţă astronomică atâta timp cât reuşim să sărbătorim învierea împreună.
Iisus patimeste si sufera in fiecare zi. Si nu in numele diversitatii si acceptarii, caci pana la urma sunt doar 2 zile – cea a catolicilor/protestantilor si cea a ortodocsilor.
Legatura cu comercializarea sarbatorii: asta poate ca e un issue cu adevarat si nu daca sarbatorim sau nu “impreuna”. Dupa mine, desigur. Daca vrei ceva de care sa te ingrijorezi, atunci “sarbatorile fericite” searbede sunt mult mai toxice decat diferentele de calcul. Iepurasul ala ipocrit it’s the real deal si nu gregorian vs iulian. Eliminarea premeditata a crucificarii si transformarea sarbatorii intr-o ceva de iarba verde poate ca ar tb. sa ne atraga atentia si nu Vatican vs Bizant. Aia s-au batut vreme de… 1500 de ani, de cand Teodoric si Belizarie jucau barbut – cine castiga alegea terenul de batalie.
Cum ziceam, my 2 points.
in other news, poimaine se da drumul la Caprica. reclama la teveu pare sa spuna ca ar fi un film interesant.
si bietul Dionisie cel Mic, fala noastra si mandria, a ramas uitat de toti, fir-ar sa fie!
acum, io ca pagan practicant, ce sa mai zic?
Recunosc spăşit că co-dobrogeanul mi-a scăpat…
“In either case, Dionysius’ method had actually been used by the Church of Alexandria (but not by the Church of Rome) at least as early as 311, and probably began during the first decade of the fourth century, its dates naturally being given in the Alexandrian calendar. Thus Dionysius did not develop a new method of dating Easter.”
Adica, noapte buna.
fala cui si mandria cui? a vesticilor, poate. nascut in Scitia (Minor), nu inseamna mare lucru, mai ales pe vremea aceea. asa, mai sunt cativa martiri gasiti prin Tulcea si numai stiu pe unde, Histria cred. sec II-IV.
grupul acesta al “scitilor” e destul de ciudat. nu s-a gasit mai nimic de la ei, vorbesc de biserici et al., decat ceva, parca, in Adriatica. deci exact la frontiera din vremea aceea a vesticilor si esticilor. si oricum, Tomisul e facut praf in 630, deci daca nu fost pana atunci, avarii au avut grija de ei. parca s-a mai gasit si ceva sapat in Dobrogea…si cam atat.
macar ca “inforcer” a unui mod de datare, chit ca nu-i apartine, merita si bietul Dionisie o mentiune, acolo, ceva.
realitatea este ca datele despre el (cele la care am ajuns eu) sunt atat de scarce, incat e greu sa-ti dai seama cam ce fel de background a avut, ce a facut prin dobrogea, unde a studiat si cum de i-a dat prin cap o reforma calendaristica.
ca sa nu mai vorbim ca era si mic… :)
era roman. gasesc si studiile.
pai, ia gaseste-le, te rog, si baga si tu un link, daca se poate. am un interes de documentare in zona calendaristica, iar exiguul face parte dintr-o poveste – ca e roman, ca e scit, ca e peceneg, ca-i pui de hun, nu conteaza.
el are semnatura acceptata, si de aici pleaca povestea mea. ma rog, doar o parte din ea.
ca era roman poate sa pledeze si plecarea lui extrem de tintita near rome, unde a si stat o bucatica de vreme, mai lunga. o fi reformat la calendare, sau le-o fi importat din alexandria, naiba stie.
orice date despre el sunt binevenite, thanx in advance!
Vezi şi aici: http://www.newadvent.org/cathen/05010b.htm
In wiki zice ca a fost “doar” calugar (cassiodorus), iar bede l-a numit “abbott”, ca termen de respect.
o sa caut pe CC si altele dupa el, sa vad daca/ce a mai fost scris de(spre_) el. sunt sigur ca sunt articole mai mult sau mai putin obscure, care macar il pomenesc. se scrie din ce in ce mai mult despre perioada si oamenii de atunci, pentru ca sunt goluri mari si “tarlaua” e deschisa.
da’ acum o problema: este “mic”, sau “scurt”? sau “plapand”?:)
cine stie, poate in problema asta sta cheia Crestinismului.
Ce e mai jos e cam aiuristic pus, scuze anticipate.
1. exista o enciclopedie de teologie, unde poate ca se gasesc mai multe despre el, desi nu stiu daca despre educatia sa:
AU CHEVALLIER, MA
TI ENCYCLOPEDIA OF THEOLOGY, VOL 9, DIONYSIUS EXIGUUS-EPISKOPALISMUS
(GERMAN)
SO REVUE D HISTOIRE ET DE PHILOSOPHIE RELIGIEUSES
LA French
DT Book Review
—trebuie gasita intai acea book review si apoi gasita acea enciclopedie – banui Bibl. Academiei, sau care or mai fi ar fi un loc de cautat.
2. sursa principala pentru Exiguus pare a fi Cassiodorus: http://ccat.sas.upenn.edu/jod/cassiodorus.html – acolo gasesti textul original in latina.
Cassiodorus, despre care http://ccat.sas.upenn.edu/jod/ – off the wall si f. rapid.
O carte care pp ca are ceva info si este relativ noua ar fi asta: Scythia Minor. A history of a later Roman province (284-681) by Mihail Zahariade
Published in 2006, Hakkert (Amsterdam)
Problema e ca aceasta carte e cam greu de gasit. Nu e pe Amazon, ci am gasit-o doar in cateva librarii din Europa.
Nu stiu daca merge sa o dau la bibl noastre sa o cumpere, nefiind domeniul meu…pp. ca da. Pot intreba maine.
Asa, si Patriarhia poate ca ar fi o sursa, daca au ceva biblioteca. Sau Teologia.
Cassiodorus insista pe faptul ca era Roman…de ce? Contextul Romei era deja cu rege got, Senatul Roman, daca mai era, fierbea sa il dea jos, romanii care ramasesera cred ca se tineau mai tzepeni decat bradul. Spunandu-i intai Scit si dupa aia insistand pe Roman, cred ca C. a vrut sa sublinieze ca D. nu era federat. Era cel putin cetatean roman, asadar, posibil sa a fi avut cel putin sange latin, ceea ce, combinat cu stiinta sa de carte, destul de uimitoare pe vremea aceea, posibil sa fi fost dintr-o familie mai rasarita.
Asa, pot sa iti dau multa info de background,Scitia Minor intre 280 si 640. Pana si cam cati erau: pana la vreo 800.000.
Sau la naiba, sa nu fie totul o gluma de genul asta:
http://www.newadvent.org/cathen/03404a.htm
ceea ce ar explica de ce calendarul lui Dionisie asta e atat de apropiat de cel al Bisericii Alexandriei. Alexandria e in Egipt, unde a existat un loc numit Scete, unde bantuiau calugarii, iar sursa cea mai apropiata de cunoastere este…Alexandria. Idem, Cassianul are educatie buna, ceea ce si miticul nostru are. Tomisul cred ca era loc unde sa inveti ambele limbi, dar nu stiu cat de influent era…
Toate sursele scrise din perioada aia trebuie luate cu multa prudenta. Fiecare scria cum il taia capul.
finally, ar fi asta (cred ca Stefan o sa ma baneze):):
http://www.crestinortodox.ro/vietile-sfintilor/73100-sfantul-dionisie-exiguul
unde evident ca ortodocsii trag povestea de partea lor. deci, daca luam de bune cele scrise acolo, cat si toate “sursele” primare, atunci: 1. D. asta spune despre locuitorii Scitiei ca fiind “barbari”. Suntem la aprox 500 de ani de Ovidiu si individul foloseste acest termen. Nu foloseste federates, nu foloseste numele triburilor, ci barbari. Diferentierea e clara, asa ca D. asta trebuie sa fi fost cel putin cetatean roman;
2. scoala initiala si-a facut-o la Tomis;
3. are o traiectorie similara cu Cassianul, ceea ce ma face sa ma intreb daca nu cumva avem aceeasi eroare si ortodocsii doar inventeaza, sau 3a. individul era din familie instarita.
asa ca pt. poveste poti sa zici de Tomis ca loc initial de scolarizare. daca e gresit, nu e vina mea, ci a astora care traduc aiurea.
daca vrei ceva despre scitia in perioada aceea, o sa am un post separat mai incolo.
maitre elf, danke schon! ultimul link il cam cercetasem si eu, dar restul sunt tocmai bune de inceput forajul.
cat despre postul cu scitia, il astept cu nesat!!!
cand am fost in vara la Capidava, unul dintre studentii de acolo, pe care l-am rugat sa-mi “povesteasca” cetatea in timp ce ne plimbam pe acolo, m-a mai trimis la Muzeul din Tulcea si la cel din Constanta, unde ar fi cateva monografii in domeniu. Povestea e cam ampla si o sa ma oblige sa caut documentare si pentru Argamum (Capul Dolojmanu, stii tu…).
Daca nu ti-e greu f. tare sa pui intrebare la tine la varsity, inca o data, saru mana. Povestea in sine (a mea, cea pentru care ma documentez) e “doar” literatura, dar chiar si asa, nu pot s-o iau prin balarii prevalandu-ma de licenta literara, asa ca, e OBLIGATORIU sa citesc cat mai mult.
lasand la o parte ca o lectura aduce intotdeauna ceva, chiar si fara scop.
p.s./ rugaminte la Stephen Solster (n-am gasit alt termen ca sa fac retroversiunea la Talpalaru) / nu-l bana pe Elf, ca a dat linkul doar pentru documentare… :)
bitte schoen.
da, am cumparat 2 monografii de la Cta. nu prea bune. scrise in stilul greoi vechi. una despre Dobrogea si una despre prezenta grecilor la Pontus Euxin. de cand au venit, pana azi. pe astea dau eu banii…
da, intreb maine. cand/daca vine, o xerox, vad eu ce ii fac si o trimit. daca nu o cumpar, o sa ma cam doara, da’ asta e. e scumputza.
ok, urmatorul post o sa fie despre scitia mica. de asa ceva ar avea nevoie si mulliganoglu, pentru epopeea lui, aia pe table si coloane:)
maitre, nu da banu’, pe bune! :)
nu, serios, esti prea amabil, nu face efortul asta, ok? si asa ma simt… nu stiu cum sa spun! sincer, esti extrem de indatoritor, asa ca… lasa-ma sa traiesc fara sa duc in spate un “giri” prea mare in ce te priveste. daca se poate fara eforturi mari din parte-ti, financiare au ba, e bine, daca nu, las’ ca ma descurc eu cumva. am si un contact la facultatea de teologie de la noi (iertare, solester!), sper sa mai gasesc si pe acolo ceva documente.
intre timp, am achizitionat o chestie numita “Secta Paterena in Balcani si in Dacia Traiana, impreuna cu Istoria Balcanului pana la Ocuparea lui definitiva prin Osmani”, de Istodor Iesan. Cartea, vechiuta, (1912) a fost, vorba ta, cam scumputa, asa ca inteleg parfaitement ce spui. Noroc ca avea si o varianta cu harta xerografiata, care a mai scazut pretul cu 25%! :)
Cu asta vreau sa spun ca, pentru cateva luni de-aci inainte, m-am ras de portii groase, anticariabil vorbind! Ma izbeste nevasta prea tare, pricepi? :)
btw, daca ai interes la Secta Paterena and stuff (excursul istoric balcanic este plin de noutati, pentru mine cel putin), i’ll be around cu documentul. Fie il xeroxez si ti/l trimit, fie ti-l imprumut purement et simplement, gasim o metoda…
multam din nou!
eu vreau sa o iau pt mine, in primul rand. individul este unul din cei care a stabilit fara niciun dubiu existenta a catorva martiri crestini din Tulcea.
si mai are o carte, de fapt asta e spec. lui, despre fortele navale bizantine de pe Dunare.
in plus, e sursa princ. a unui prieten de la antropologie care tocmai si-a dat teza de doctorat pe scitia minor, aceea e cartea care o sa o folosesc pt. postul care l-am promis.
deci, daca U mea nu vrea sa o cumpere, ceea ce ma cam indoiesc, pentru ca au bani, atunci o cumpar eu. si iti fac un xerox.
merci pt. carte, macar si istoric cred ca e valoroasa. o copie will do, daca nu e prea multa munca. cand vin in tara, facem schimb de manuscrise, ca pe vremea odiosului:)
sau prin mail, whichever u prefer.
gata, am dat drumul la comanda la biblioteca la noi. pana in 30 de zile tre sa imi zica ceva; ori laie, ori balaie.
pe de alta parte, vad pe abebooks ca e mai ieftina decat acum 3 luni. cred ca o iau si gata. o sa dorm 2 zile pe pres, da’ asta e:)
deal!