wrestling american slumdogs

Slumdog Millionaire e un exerciţiu reuşit şi un film foarte agreabil, dar nu pare să merite nivelul la care a ajuns acum cu enşpe oscaruri şi o faimă mondială. Până la urmă e interpretarea britanică a unei telenovele indiene pe bani americani. Family movie. Light-hearted, feel-good, superficial, exotic, ironic, fără părţi memorabile. Şi atunci de unde până unde succesul de public şi de critică? Fascinaţia lumii a treia cu sărăcia ei lucie şi inferioritatea evidentă? Enough to feel good about?

The Wrestler e o surprinzătoare intrare în mainstream a lui Aronofsky. Filmul e excelent însă nu poartă amprenta vreunei căutări artistice şi nu duce în spate nici o greutate filosofică. Ceea ce îl salvează e recitalul lui Mickey Rourke. Tragedia fictivă a personajului creşte din cea reală a actorului. Rourke nu are nevoie să-şi imagineze cum e să fii un ratat la capăt de drum şi atinge o intensitate rară a interpretării.

American Pop trebuie neapărat redescoperit. Combinaţia de rotoscoping şi istoria romanţată a muzicii americane funcţionează perfect şi e probabil cea mai mare realizare a lui Bakshi. Cu toate astea filmul a eşuat la boxoffice şi nu a reuşit să devină nici măcar un cult-movie. Singura lui şansă e să fie găsit din întâmplare de săpători în wikipedia sau cititori de bloguri (nudge-nudge). Enjoy.

2 thoughts on “wrestling american slumdogs

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s