15 minutes of fame

V.P. e un pensionar anonim la capăt de linie. În tinereţe a fost cineva, a luptat pentru sindicate libere, l-a susţinut pe Goma, a avut de suferit din cauza conflictului cu comuniştii. După revoluţie e un simplu pensionar îmbrâncit prin tramvaie care vorbeşte cu televizorul şi cu cine prinde prin preajmă. Vecinii i-au auzit de nenumărate ori poveştile şi au început să facă mişto de el. Trăieşte din amintiri şi din amărăciunea luptei pentru supravieţuire.

La un moment dat totul se schimbă. Primeşte o scrisoare cu însemnele statului şi află că urmează să fie decorat pentru lupta anticomunistă. Acum e momentul lui! Se apucă să scrie o declaraţie prin care refuză premiul din mâna unui comunist ca Băsescu şi condamnă încercarea de a-l mitui cu lucruri materiale – el vrea dreptate şi adevăr. Se îmbracă frumos, merge la Cotroceni, primeşte tinicheaua şi citeşte discursul revoluţionar după care nu uită să protesteze împotriva celor ce-i interzic să vorbească. Oamenii din jur se uită uimiţi dar V.P. e fericit. V.P. e un luptător. Împarte copii ale discursului ziariştilor prezenţi şi returnează ceremonios medalia. V.P. nu mai e un anonim.

8 thoughts on “15 minutes of fame

  1. Sigur că V.P. e un om şi o avea vanităţile sale. Dar gestul în sine, separat de analize psihologice, m-a uimit şi m-a încântat. Nu credeam că mai sunt posibile gesturi din astea. Credeam că numai cei cu paranoia patentată mai spun lucrurilor pe nume.

  2. Astăzi toate ziarele zic cine este Vasile Paraschiv. Putem privi problema ca dumneata, Ştefan, sau putem să ne bucurăm că nu au murit toţi cei care ar mai fi avut un cuvânt de zis în ţara asta atît de violată pe la spate în ultimele decenii.

  3. dar pe de alta parte, si ce zice Basescu este coerent. Decoratia vine nu de la omul din spatele simbolului. Si eu admir gestul lui VP, dar mi se pare usor misplaced. Adicatelea, mi s-ar pare mai de inteles refuzul pe ideea “un comunist nu ar trebui sa fie presedinte” decat “eu nu primesc decoratie de la un presedinte comunist.” Makes sense?

  4. E totuşi o diferenţă între intransigenţa demnă a celui care nu mai are nimic de pierdut şi spectacolul mediatic al celui care profită de situaţie pentru a-şi face public un mesaj fără să-i pese de nimeni şi nimic.

  5. Tapire, dar “eu nu primesc decoratie de la un presedinte comunist” a fost felul lui de a spune “un comunist nu ar trebui sa fie presedinte”.
    Eu cred că omul ăsta a făcut tot ceea ce mai putea el să facă, în situaţia şi la vârsta lui. Sigur că refuzul public a fost un spectacol, pentru că nu s-a vrut un simplu refuz, ci o palmă.

  6. Mie mi-au povestit colegele de naveta de caz, io n-am vazut nimic. Darinsa io am fost intru totul de acord cu batranelul iar colegele argumentau cam ca Tapirul si Stefan.
    Palme cu orice mijloace!
    Traiasca regele!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s