incompatibilităţi

Astăzi vă povestesc un lucru bun despre Biserica Catolică. Prin ’49, când rezistenţa antifascistă italiană era deturnată de comunişti şi proletarii abia aşteptau să răstoarne ordinea socială, Vaticanul a emis un decret în care spunea că toţi cei asociaţi cu partidul comunist (fie direct – prin înscriere sau indirect – prin votare, asociere cu sindicate afiliate, etc.) sunt excomunicaţi de facto prin incompatibilitatea între catolicism şi o doctrină materialistă şi anticreştină.

În timpul ăsta ortodoxia se adapta cum putea mai bine la comunism şi pleca capul pentru a supravieţui. Azi, când puterea lumească s-a schimbat, Biserica continuă să supravieţuiască între o şedinţă festivă a Parlamentului, o sfinţire de Maybach şi o mântuire de neam. Oricum, noi suntem prea săraci să ne permitem incompatibilităţi de genul ăsta. Putem, cel mult, să facem un “sic-sic” retrospectiv sprijinind mişcările naţionaliste şi de extremă dreaptă perfect compatibile cu religia iubirii…