the loser in the end

Ţin neapărat să documentez pentru posteritate o serie de evenimente importante pentru istoria Absurdistanului.

11.03.2007:
– după ce preşedintele a informat guvernul că va participa la şedinţa din data de 12, a primit o scrisoare de la primul ministru în care i se transmitea că prezenţa lui nu e necesară

12.03.2007:
– preşedintele ajunge la guvern, participă la şedinţă, vorbeşte cu miniştrii. Primul ministru nu zice nimic. După ce pleacă preşedintele, deschide gura şi zice “acum să începem şedinţa de guvern”.
– ca răspuns la intenţia preşedintelui de a organiza un referendum pentru votul uninominal, primul ministru amână alegerile parlamentare (oricum întârziate). O face printr-o hotărâre de guvern nesemnată de miniştrii internelor şi justiţiei care nu sunt de acord cu ea. Hotărârea ajunge totuşi la Monitorul Oficial.
– constituţia Absurdistanului păstrează cu sfinţenie principiul muncii în zadar, aşa că prevede consultarea Parlamentului înainte de organizarea unui referendum propus de preşedinte. Consultarea nu are nici o valoare. Parlamentarii încearcă întâi să amâne luarea unei decizii, după care se hotăresc să meargă la Curtea Constituţională pentru a “media” conflictul dintre poziţia irelevantă a parlamentului şi cea a preşedintelui.